Sfântul Apostol Petru - o minte supusa si luminata
Si acum, iubiti credinciosi, trec la cele ale sarbatorii Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Despre Sfântul Apostol Petru citim în Sfânta Evanghelie cum a fost chemat, cum a raspuns chemarii Domnului Hristos, cum s-a plecat cu mintea fata de învatatura Domnului Hristos.
Atunci când Domnul Hristos a facut minunea aceea mare cu ucenicii care au prins multime mare de pesti, întâi i-a spus lui Simon, pe care dupa aceea l-a numit Petru: “Mâna la adânc si lasati în jos mrejele voastre, ca sa pescuiti” (Lc. 5,4).
Si atunci Sfântul Apostol Petru a zis asa: ” Invatatorule, toata noaptea ne-am trudit si nimic nu am prins, dar, dupa cuvântul Tau, voi arunca mrejele” (Lc. 5, 5).
Asta-i ucenicie! Adica, zice Domnul Hristos sa faci un lucru si tu-l faci, chiar daca nu l-ai face.
De pilda, Domnul Hristos zice: “iubiti pe vrajmasii vostri”, si tu nu esti dispus sa faci lucrul asta. De ce? Pentru ca nu îti este la îndemâna. Ai împlini mult mai usor si mult mai bine cuvântul ” uraste pe vrajmasul tau! “, dar un astfel de cuvânt noi nu-l gasim între cuvintele Domnului Iisus Hristos, si asta înseamna ca, daca vrem sa fim ucenici, trebuie sa ne silim sa facem si ce n-am face, si ce n-am face cu usorul, si poate ca nici nu putem face, dar stim ca trebuie sa facem, si atunci tragem de noi si tragem de Dumnezeu sa ne ajute ca sa putem face ce vrea Dumnezeu sa faca omul.
Asa ca fiecare dintre noi trebuie sa ne gândim la Sfantul Apostol Petru care a zis: ” învatatorule, toata noaptea ne-am trudit si nimic nu am prins, dar, dupa cuvântul Tau, voi arunca mrejele “.
Si pentru ca L-a ascultat pe Domnul Hristos a aruncat mreaja în mare si a vazut minune, a vazut multime mare de pesti pe care i-a scos la uscat. A pescuit o multime de pesti pentru ca L-a ascultat pe Domnul Hristos.
Sunt doua minuni de pescuire minunata în Sfânta Evanghelie. Una în Sfânta Evanghelie de la Luca, în capitolul 5, si una în Sfânta Evanghelie de la Ioan, capitolul 21.
Iubiti credinciosi,
Sfantul Apostol Petru a fost un om îndraznet.
A fost un om hotarât.
A fost un om care a intervenit de multe ori în legatura cu Domnul Hristos si a fost un om miluit de Dumnezeu prin aceea ca i-a descoperit Dumnezeu ceea ce el n-ar fi putut sa înteleaga si n-ar fi putut sa stie, anume ca învatatorul lui, Iisus din Nazaret, este Hristos.
Fiul lui Dumnezeu, si când a întrebat Domnul Hristos pe ucenicii sai: ” Cine zic oamenii ca sunt Eu? “, ei au spus: ” Unii, Ioan Botezatorul altii Ilie, altii Ieremia sau unul dintre prooroci “(Mt. 16,14). Si când Domnul Hristos a întrebat: “Dar voi cine ziceti ca sunt?”, atunci Sfântul Apostol Petru, luminat de Dumnezeu, de Dumnezeu Tatal, a zis: ” Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu ” (Mt. 16,16).
Iubiti credinciosi,
Domnul Hristos i-a spus ca-i va da cheile împaratiei cerurilor, i-a spus ca nu trup si sânge i-a descoperit aceasta, i-a spus ca-i va da puterea iertari pacatelor, desi, de fapt nu i-a dat-o numai lui, ci si celorlalti ucenici, si mostenim si noi puterea iertarii pacatelor de la ucenicii Domnului Hristos care au ajuns pâna în vremea noastra, de la episcopi care sunt urmasii ucenicilor.
Trei întrebari pentru trei lepadari
Iubiti credinciosi,
Noi stim multe despre Sfântul Apostol Petru, stim si lucruri la care parca ne gândim mai mult decât la altele, din pacate, si anume ca Sfântul Apostol Petru s-a lepadat de trei ori de Domnul Hristos.
Sa stiti, iubiti credinciosi, ca-i o mare bucurie pentru noi sa stim lucrul acesta, ca a ajuns pâna la noi lucrul acesta, ca Sfântul Apostol Petru s-a lepadat de Domnul Hristos de trei ori, cu juramânt ca nu-L cunoaste, ca nu-L stie.
De ce e important pentru noi lucrul acesta?
Pentru ca si noi putem ajunge de multe ori în slabiciune, putem de multe ori sa fim nepasatori fata de Domnul Hristos, dar sa nu uitam ca Sfântul Apostol Petru si-a revenit dupa cele trei lepadarile si a plâns cu amar.
Sa ne gândim si la aspectul acesta, si la latura aceasta, ca Sfântul Apostol Petru nu numai ca s-a lepadat, dar s-a si cait si i-a parut rau de pacatul acesta al lepadarii (n.ed.: sa ne gândim câti crestini s-au lepadat sub prigoana comunista).
Si pentru ca Domnul Hristos a vrut sa ne învete pe noi calea spre bine, spre mântuire, a lasat ca în Evanghelia de la Ioan sa fie scris si ca pe Sfântul Apostol Petru, care s-a lepadat de trei ori, l-a întrebat Domnul Hristos (tot de trei ori): “Simone, fiul lui Iona, Ma iubesti tu mai mult decât acestia? ” si Sfântul Apostol Petru a zis: “Da, Doamne, Tu stii caTe iubesc “. Si l-a întrebat si a doua oara: “Simone, fiul lui Iona, ma iubesti?” Si el a zis: “Da, Doamne, Tu stii ca Te iubesc”. Si l-a mai întrebat o data, a treia oara: ” Simone, fiul lui Iona, Ma iubesti? ” Si atunci Sfântul Apostol Petru s-a mâhnit, si din mâhnire si-a revarsat sufletul catre Domnul Hristos si a zis: ” Doamne, Tu stii toate. Tu stii ca Te iubesc!” (In. 21, 15-17).
Sa punem fata în fata cuvintele Sfântul Apostol Petru de odinioara când a zis: “Nu-l stiu pe omul acesta! Femeie, nu stiu ce zici! Omule, nu stiu ce spui!” îsi cuvântul ” Da, Doamne, Tu stii ca Te iubesc! Da, Doamne, Tu stii ca Te iubesc! Da, Doamne, Tu stii toate, Tu stii ca Te iubesc!”.
Iubiti credinciosi,
Sunt lucruri minunate, sunt lucruri care ne uimesc, sunt lucruri care ne dau putere, sunt lucruri care ne dau nadejde, sunt lucruri pe care ar trebui sa le avem în vedere nu numai la ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, ci în toata vremea vietii noastre.
Sa ne gândim nu numai la lepadarile lui Petru, ci si la afirmarea ca-L iubeste pe Domnul Hristos si sa facem si noi ca el. Poate ca noi n-am ajuns sa ne lepadam cu cuvântul de Iisus Hristos, poate ca nu vom ajunge niciodata, dar trebuie sa ajungem sa avem iubire fata de Domnul Iisus Hristos si sa zicem cum a zis Sfântul Apostol Petru: ” Da, Doamne, Tu stii toate, Tu stii ca Te iubesc!”.
Iubiti credinciosi,
Oare n-ar trebui sa spunem noi altceva în legatura cu starea noastra: Doamne, Tu stii toate, si stii ca nu Te iubesc? Stii ca n-am credinta-n Tine? Stii ca nu merg la biserica în fiecare duminica pentru ca n-am credinta? Doamne, Tu stii ca nu Te iubesc pentru ca nu Te caut. Doamne, Tu stii ca nu te iubesc pentru ca nu iubesc cuvântul Tau.
Doamne, Tu stii ca nu te iubesc pentru ca fac rau când Tu ma îndemni sa fac bine. Doamne, Tu stii ca nu Te iubesc, fa cumva sa Te iubesc si sa ajung la starea pe care a avut-o Sfantul Apostol Petru pe care noi îl cinstim tocmai pentru ca a avut credinta si pentru ca a avut iubire, pentru ca a zis: ” Da, Doamne, Tu stii toate, Tu stii ca Te iubesc “.
Iubiti credinciosi,
As vrea sa va mai spun ceva, si anume, ca în Faptele Sfintilor Apostoli e scris ca Sfântul Apostol Petru avea atâta putere data de la Dumnezeu - lui, care s-a lepadat de trei ori de Domnul Hristos, el care L-a vazut pe Domnul Hristos îndata în ziua învierii - încât oamenii puneau pe bolnavi pe targi ca macar umbra Sfântului Apostol Petru sa treaca peste ei ca sa se vindece.
Asa trebuie sa-l avem noi în vedere pe Sfântul Apostol Petru.
Si, iubiti credinciosi, ce sa mai zicem de Sfântul Apostol Pavel? Oamenii socotesc ca Sfântul Apostol Petru a fost cel mai mare dintre apostoli. Noi stim ca n-a fost cel mai mare, a fost unul dintre cei mari. Noi nu stim sa fi avut Domnul Hristos un ucenic la care sa-i fi spus: Baga de seama, tu esti cel mai mare!
Dar a spus Domnul Hristos cine e mare, si a spus ce mare e acela care se smereste mai mult, si ca este mare acela care iubeste mai mult.
Si noi zicem ca Sfântul Apostol Petru a fost mare, dar zicem si despre Sfântul Apostol Pavel ca a fost mare, el, care L-a prigonit pe Domnul Hristos (pe ucenicii Sai, caci el cu Domnul Hristos nu s-a întâlnit, nu L-a vazut pe Domnul Hristos).
Sfântul Apostol Pavel a fost mare, mare de tot: mare prin propovaduirea lui, mare prin rabdarea lui, mare prin suferintele lui, mare prin scrierile lui - au ajuns la noi 14 scrieri ale Sfântul Apostol Pavel. Le putem citi si e bine sa le citim ca sa stim si noi cine a fost Sfântul Apostol Pavel pentru crestinii din vremea sa si cine este el pentru crestinii din vremea noastra.
Iubiti credinciosi,
Ma opresc aici, dar sa nu uitam ca avem o chemare, si chemarea noastra este sa fim ucenici ai Domnului Hristos, sa ne plecam cu mintea fata de Domnul Hristos.
Sa nu uitam ca chemarea noastra este sa-L marturisim pe Domnul Hristos acolo unde ne e viata, acolo unde traim.
Si anume, sa-L marturisim pe Domnul Hristos cu bunatatea noastra, cu rabdarea noastra, cu întelegerea noastra, cu iubirea noastra, sa-L marturisim pe Domnul Hristos între ai nostri, sa se vada din viata noastra ca stim de Domnul Hristos si ca-L urmam pe Domnul Hristos.
Sa ne gândim la Sfântul Apostol Petru si sa ne plecam cu mintea fata de învatatura Domnului Hristos si sa ne silim sa avem credinta si iubirea pe care a avut-o Sfântul Apostol Petru. Sa nu uitam de Sfântul Apostol Pavel, de râvna lui, de greutatile prin care a trecut, de învataturile lui cele sfinte, ca sa fie si Sfântul Apostol Pavel mai apropiat fata de noi si sa fim si noi mai apropiati de Sfântul Apostol Pavel.
Iubiti credinciosi,
Inchei cuvântul meu cu cuvintele troparului care sunt cuvinte de rugaciune adresate Sfântul Apostol Petru si Pavel si care zic: ”Cei ce sunteti între apostoli mai întâi pe scaun sezatori, lumii învatatori, Stapânului tuturor rugati-va, pace lumii sa daruiasca, si sufletelor noastre mare mila. Amin!“.
Marire Tatalui si Fiului si Sfântului Duh. Amin!
Arhim Teofil Paraian
din “Credinta lucratoare prin iubire”